Care sunt reglementările ESG de care trebuie să ţii cont în 2024

În anul 2024, orientarea către standardele ESG (Environmental, Social, Governance) devine crucială pentru succesul și durabilitatea afacerilor. Într-un context global în care responsabilitatea socială și impactul asupra mediului devin tot mai prioritare, adoptarea și implementarea practicilor ESG reprezintă nu doar un angajament moral, ci și o strategie de afaceri esențială. Acest articol explorează conceptul ESG, importanța sa în mediul de afaceri, precum și regulamentele și standardele pe care companiile trebuie să le urmeze pentru a se alinia la aceste cerințe în evoluție rapidă.

ESG: ce este şi de ce este important în mediul business

ESG reprezintă un acronim pentru mediu (Environmental), social și guvernanță (Governance). Acest concept este un cadru de lucru folosit pentru a evalua și măsura impactul unei companii sau organizații asupra mediului înconjurător, a societății și a practicilor de guvernanță. ESG este adesea utilizat în contextul investițiilor responsabile și durabile, unde investitorii își îndreaptă atenția către companii care adoptă practici durabile din punct de vedere social și de mediu, și care sunt gestionate eficient și transparent din punct de vedere al guvernanței.

Termenul ESG a devenit din ce în ce mai relevant în lumea afacerilor și finanțelor pentru a reflecta preocupările tot mai mari legate de impactul social și de mediu al activităților economice. Investitorii, clienții și alte părți interesate au început să solicite o transparență sporită în ceea ce privește practicile și performanțele ESG ale companiilor.

Este important de menționat că existența și importanța conceptului ESG variază în funcție de regiuni și sectoare. Totuși, în general, ESG a devenit un instrument important pentru evaluarea și compararea durabilității și responsabilității sociale a companiilor.

Se poate spune ca scopul ESG este evaluarea detaliată a performanței unei companii în aceste trei domenii importante, precum și oferirea de informații investitorilor și altor părți interesate despre riscurile și oportunitățile legate de aceste aspecte. Reglementările sunt concepute pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea și pentru a încuraja companiile să adopte practici mai durabile. Prin urmare, ESG devine un instrument pentru evaluarea durabilității și a comportamentului responsabil al unei firme.

Există mai multe motive pentru care ESG este important pentru companii. Printre aceste avantaje, se numără: 

  • Reputație îmbunătățită: Practicile ESG pot consolida reputația unei companii în rândul clienților, investitorilor și altor părți interesate. Companiile care demonstrează un angajament față de responsabilitatea socială și sustenabilitate sunt adesea percepute pozitiv în ochii publicului.
  • Acces la finanțare și investiții: Investitorii instituționali și fondurile de investiții devin tot mai interesați de companiile cu practici ESG solide. Adoptarea acestor practici poate facilita accesul la finanțare și investiții și poate crește atractivitatea companiei pe piețele financiare.
  • Reducerea riscurilor financiare și operaționale: Abordarea problemelor legate de mediu, sociale și de guvernanță poate contribui la reducerea riscurilor operaționale și financiare. Gestionarea eficientă a acestor aspecte poate preveni litigii, amenzi sau alte consecințe negative.
  • Eficiență operațională crescută: Îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea resurselor consumate nu numai că aduc beneficii mediului, ci pot și să conducă la economii semnificative în costurile operaționale.
  • Atrage și reține talente: Angajații sunt din ce în ce mai interesați de companiile care au o abordare sustenabilă și responsabilă. Practicile ESG pot contribui la atragerea și reținerea talentei, creând un mediu de lucru atractiv și valorizând implicarea angajaților în cauze sociale.
  • Adaptare la reglementări în creștere: Prin adoptarea practicilor ESG, companiile pot anticipa și se pot pregăti pentru reglementările în creștere legate de responsabilitatea socială și mediu. Aceasta reduce riscul de expunere la modificări legislative sau la presiuni guvernamentale.
  • Inovație și oportunități de afaceri noi: Abordarea aspectelor ESG poate stimula inovația și creativitatea în cadrul companiei. Companiile care dezvoltă produse și servicii sustenabile pot descoperi noi oportunități de afaceri pe piețe în creștere.
  • Stabilitate pe termen lung: Companiile orientate spre ESG sunt adesea mai bine pregătite pentru provocările pe termen lung și pentru schimbările în peisajul economic și social. Această stabilitate poate contribui la durabilitatea și succesul pe termen lung al companiei.

Adoptarea practicilor ESG nu este doar un angajament față de responsabilitatea socială, ci poate și să ofere beneficii semnificative pentru performanța financiară și pentru imaginea de ansamblu a unei companii.

Care sunt principalele standarde ESG

ESG acoperă o serie de arii și aspecte în cadrul companiilor. Aceste arii sunt adesea grupate în cele trei componente ale acronimului ESG. Iată o privire mai detaliată asupra fiecărei componente, cu câteva exemple relevante:

Mediu (Environmental)

  • Schimbările climatice: Măsurile luate pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, a gestiona riscurile legate de schimbările climatice și a îmbunătăți eficiența energetică.
  • Gestionarea resurselor naturale: Utilizarea durabilă a resurselor, reducerea deșeurilor și gestionarea responsabilă a apei și a altor resurse naturale.
  • Conservarea biodiversității: Protejarea și promovarea biodiversității prin practici de afaceri responsabile.

Social

  • Diversitate și incluziune: Crearea unui mediu de lucru divers și incluziv, promovarea egalității de șanse și combaterea discriminării.
  • Drepturile angajaților: Respectarea drepturilor fundamentale ale angajaților, asigurarea unor condiții de muncă sigure și promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
  • Angajament comunitar: Implicarea în comunități locale, sprijinirea educației, sănătății și a altor inițiative sociale.

Guvernanță (Governance)

  • Structura de conducere: O structură de conducere eficientă și transparentă, inclusiv un consiliu de administrație responsabil și diversificat.
  • Etica afacerilor: Adoptarea unor standarde etice în luarea deciziilor și în conduita generală a afacerilor.
  • Transparența financiară: Publicarea informațiilor financiare în mod transparent, conform standardelor de raportare și a cerințelor legale.

Aceste arii constituie un cadru comprehensiv care ajută la evaluarea și monitorizarea performanței unei companii în ceea ce privește responsabilitatea socială și durabilitatea. Companiile care integrează și gestionează eficient aceste aspecte pot beneficia de un avantaj competitiv pe termen lung și de sprijinul investitorilor, clienților și angajaților interesați de angajamentul social și de sustenabilitate.

Sursa: OECD, teme selectate pentru ilustraţie

Care sunt legile şi reglementările ESG de care trebuie să ţii cont în 2024

La nivel european, există din 2014 directiva 95/2014, în vigoare și în acest moment, în care se menționează faptul că toate companiile care îndeplinesc anumite criterii (sunt listate, au mai mult de 500 de angajați), ar trebui să prezinte un raport de sustenabilitate. 

Putem clasifica responsabilitățile ESG în două categorii distincte: obligaţii informative și obligaţii de conformitate. În continuare, ne vom ocupa de sarcinile de informare, dar nu înainte de a aduce în discuție câteva aspecte legate de obligaţiile de conformitate. 

Responsabilităţile de conformitate sunt extinse, acoperind întregul spectru al obligațiilor unei companii în ceea ce privește protecția mediului, relațiile de muncă, interacțiunile cu consumatorii și comunitățile în care își desfășoară activitățile. De exemplu, o posibilă încălcare a unei obligații din autorizația de mediu nu numai că ar putea atrage amenzi și alte forme de răspundere, dar ar putea afecta și scorul ESG, conducând astfel la scăderea valorii acțiunilor sau la dificultăți în atragerea finanțărilor. Același impact indirect ar putea fi generat și de alte evenimente care, în mod obișnuit, sunt considerate mai puțin prejudiciabile pentru societate, cum ar fi un caz de hărțuire sancționat de instituțiile competente, o greșeală în plata contribuțiilor sociale sau un caz de conflict de interese nerecunoscut sau nesancționat în timp util.

În ceea ce priveşte responsabilităţile de informare, acestea sunt reglementate la nivel european, dar şi la nivelul României. 

Reglementările de informare ESG europene

La nivel european, standardele de informare ESG sunt reglementate în mai multe acte normative, dintre care cele mai importante sunt trei dintre acestea, şi anume: Regulamentul privind taxonomia („Regulamentul Taxonomia”), Regulamentul privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare („SFRD”) și Directiva privind raportarea nefinanciară („NFRD”). Pe scurt, acestea prevăd: 

  • Regulamentul Taxonomia are ca obiectiv identificarea activităților sustenabile și determinarea nivelului de sustenabilitate al obiectivelor societății într-un sens larg. Acesta oferă investitorilor o transparență asupra activităților durabile, prin instituirea unui sistem de clasificare pentru activitățile economice sustenabile.
  • SFRD impune instituțiilor de credit și participanților din piața financiară să ia în considerare aspectele de sustenabilitate în procesul decizional privind investițiile. Riscul legat de sustenabilitate este definit ca un eveniment sau o condiție de mediu, socială sau de guvernanță care, dacă apare, ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra valorii investiției.
  • NFRD stabilește cerințele de raportare nefinanciară a factorilor ESG pentru societățile cu peste 500 de angajați. În prezent, se lucrează la o directivă de modificare, cunoscută sub numele de Directiva privind raportarea de către întreprinderi a informațiilor despre durabilitate (denumită “CSRD“), care extinde cerințele de raportare ale NFRD la toate societățile cu 250 de angajați sau mai mulți, precum și la societățile listate. CSRD impune, de asemenea, standarde obligatorii de raportare a sustenabilității pentru societățile vizate, care presupun includerea datelor din Regulamentul Taxonomia. Recent, Parlamentul European a adoptat Directiva CSRD, iar aceasta urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în curând.
  • Începând cu 1 ianuarie 2024, a intrat oficial in vigoare  Directiva Uniunii Europene (UE) privind Raportarea Durabilității Corporative (CSRD), prin care companiile sunt obligate să dezvăluie informații despre ceea ce consideră că sunt riscuri și oportunități care decurg din problemele sociale și de mediu, precum și despre impactul activităților lor asupra oamenilor și asupra mediului. Pentru acest an vor trebui să raporteze companiile mari, cu peste 500 de angajați, rapoartele urmând să fie emise în 2025.
  • CSRD aduce o serie de măsuri menite să abordeze criza climatică, transformând Uniunea Europeană într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă, cu emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Acest lucru subliniază importanța aplicării conceptului ESG și a sustenabilității. În concluzie, tranziția de la NFRD la CSRD marchează trecerea de la aspecte periferice la aspecte centrale în ceea ce privește ESG și sustenabilitatea, subliniind necesitatea analizei și implementării rapide a acestor concepte de către societăți.

Reglementările de informare ESG din România

La nivel național, cadrul legislativ principal este definit de două acte normative emise de Ministerul Finanțelor din România: Ordinul nr. 1938/2016 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile și Ordinul nr. 3456/2018 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile. Aceste reglementări au fost adoptate în contextul transpunerii în legislația națională a Directivei privind raportarea nefinanciară (NFRD).

Aceste două acte normative se referă la obligația societăților cu peste 500 de angajați și cu active totale mai mari de 20 de milioane de euro sau cifră de afaceri netă mai mare de 40 de milioane de euro de a include în raportul anual informații legate de factorii ESG. În special, declarația nefinanciară trebuie să cuprindă detalii despre impactul actual și previzibil al operațiunilor entității asupra mediului, sănătății sau siguranței, utilizarea de energie regenerabilă și neregenerabilă, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea apei și poluarea aerului.

În luna aprilie 2022, Bursa de Valori București a lansat un ghid privind raportarea ESG, oferind astfel un instrument util pentru sprijinirea societăților în îndeplinirea cerințelor de raportare ESG și alinieri la așteptările investitorilor și partenerilor lor. Se așteaptă ca societățile să se conformeze cerințelor NFRD și să anticipeze prevederile CSRD, subliniind, încă o dată, importanța pregătirii și implementării eficiente a acestor concepte. Dacă vrei să descoperi mai multe despre cum poţi realiza raportul de sustenabilitate ESG, poţi consulta ghidul realizat de Bursa de Valori Bucureşti. 

Concluzii

Suntem conștienți că alinierea la standardele ESG devine o necesitate imperativă pentru companii în 2024. Într-o lume în continuă schimbare, unde responsabilitatea socială și durabilitatea devin factori determinanți ai succesului pe termen lung, adoptarea unor practici ESG solide oferă nu doar beneficii morale, ci și avantaje financiare și strategice semnificative. Cu reglementări în continuă evoluție la nivel european și național, este esențial ca companiile să fie proactiv angajate în conformitate cu aceste standarde, contribuind astfel la o economie mai sustenabilă și responsabilă.

Leave a Comment